Instrumente Astronomice
Ghidul incepatorului
Emil Neata, 30 Martie 2003
Actualizat 25 Apr, 5 Oct 2003 (binocluri)
Actualizat 28 Mai 2004, 13 Iun 2005 (Emil Neata)

Lunete (Telescoape refractoare)
Notiuni despre lunete
O categorie aparte de lunete - "junk telescopes"
Lunete/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate

Telescoape reflectoare (in special telescoape Newton)
Notiuni despre telescoapele Newton
Newtoniene/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate

Binocluri
Notiuni despre binocluri
Binocluri - cat costa si de unde pot fi cumparate

Accesorii pentru instrumente astronomice
Oculare
Lentile Barlow
Diagonale
Cautatoare
Filtre
Accesorii - cat costa si de unde pot fi cumparate


Vizitati pagina Astro-Anunturi (http://sarm.astroclubul.org/astromart)


Lunete (Telescoape refractoare)

Notiuni despre lunete

Prima luneta a fost construita in Olanda la inceputul anului 1600, iar in 1610 Galileo Galilei isi construieste una si o foloseste la observatii astronomice. Lunetele au cedat treptat locul in astronomia profesionista telescoapelor reflectoare deoarece oglinzile acestora pot fi fabricate in dimensiuni mult mai mari si sunt mai usor de prelucrat. Cea mai mare luneta din lume a fost instalata in 1897 la observatorul Yerkes (SUA) si are un diametru al obiectivului de 102 cm cu o distanta focala de 19,4 m. Aici (http://www.seds.org/billa/bigeyes.html) gasiti o lista cu cele mai mari instrumente astronomice din lume si linkuri catre paginile observatoarelor care le gazduiesc.

Lunetele (schema de principiu aici - luneta.jpg) folosesc principiul de refractie a luminii - atunci cand lumina trece prin obiectivul lunetei este refractata (indoita) si ajunge intr-un punct numit focar, unde este examinata printr-un "ocular" - o lupa mai sofisticata.

La inceputurile lunetelor, problema cea mai mare era aberatia cromatica - un halou colorat in jurul obiectelor vazute prin luneta. Problema este inerenta tuturor obiectivelor de luneta formate dintr-o singura lentila si nu se poate corecta, indiferent de forma lentilei sau tipul sticlei. Dar se poate corecta prin construirea unui obiectiv format din doua lentile, fiecare fabricata dintr-un soi diferit de sticla, o sticla numita flint si cealalalta crown. Obiectivele respective se numesc acromate. Exista si obiective apocromate (foarte scumpe) formate din trei lentile, fiecare din cele trei lentile dintr-o alta sticla.

Lunetele sunt foarte performante la observatii planetare deoarece dau imagini cu contrast si calitate ridicata. Dar costul lor este foarte mare si de aceea pentru observatii deep sky un telescop reflector este de preferat, din cauza pretului mai scazut. Lunetele sunt mult mai usor de folosit si intretinut decat telescoapele deoarece nu necesita operatii de colimare (aliniere a partilor optice) si nu sunt afectate foarte mult de tulburenta instrumentala (curenti de aer in tub). Singura problema este ca un obiectiv de luneta costa mult mai mult decat o oglinda de telescop de acelasi diametru, mai ales daca este vorba de diametre peste 80-90 de mm.

O categorie aparte de lunete - "junk telescopes"

Un "junk telescope" este un instrument (de obicei o luneta de 50 mm sau 60 mm ) de calitate foarte proasta dar care din pacate tenteaza pe multa lume din cauza pretului scazut si disponibilitatii in magazine obisnuite, chiar si in Romania. Unele instrumente din categoria aceasta au lentile de plastic, care nu ofera nici pe departe calitatea necesara a imaginii pentru a putea fi folosite in astronomie. Pentru a obtine imagini de calitate este nevoie ca lentila sa fie din sticla slefuita si nu presata. Acest lucru poate fi verificat la cumparare privind lentila sub un unghi inclinat, intr-un spatiu luminos. Daca lentila este presata atunci pe suprafata ei vor aparea ape neregulate. In plus, obiectivul lunetei trebuie sa fie alcatuit din 2 lentile, lucru usor de verificat daca ne uitam cate reflexii se vad in lentila obiectiv. Daca vedem 4, inseamna ca avem 4 suprafete optice distincte, ceea ce tradeaza un obiectiv acromat 'air-spaced', deci ok.

Trepiedele si monturile acestor instrumente sunt de obicei foarte fragile, imaginea tremurand cand se face focalizarea sau cand se misca instrumentul, acest lucru ingreunand foarte mult observatiile. Preferabil este ca trepiedul sa fie din lemn, cele metalice fiind construite din tabla de aluminiu subtire. Trepiedul poate fi stabilizat foarte mult prin scaderea inaltimii picioarelor in cazul trepiedelor cu inaltime reglabila si prin prinderea unei greutati de piesa care leaga cele trei picioare.

In unele cazuri pentru reclama (sau mai bine zis minciuna comerciala!) pe cutie scrie ca luneta poate ajunge la puteri de marire de pana la 600x, lucru posibil in teorie, dar total de nefolosit in practica, un asemenea instrument avand un grosisment maxim util - adica la care se mai vede ceva - de approximativ 200x.

Un alt lucru care face un instrument prost sunt ocularele inferioare de tipul Huygens (sunt inscriptionate cu literele HM), oculare care ofera campuri vizuale mici si imagini nu prea grozave. Designul a fost inventat de Christiaan Huygens acum 400 de ani si este folosit pentru ocularele de microscop. Focuserele sunt de 0.96" (un inch este unitatea de masura de baza americana, egala cu 2.54 cm, folosita in acest articol din motiv de fabricatie, nu stiintific) nu de dimensiunea standard de 1.25", producand vignetare (nu toata lumina care vine de la obiectiv ajunge in ocular datorita diametrului prea mic al focuserului).

Cautatorul in cele mai multe cazuri are diametru mic si optica de proasta calitate, dar ce este mai rau ofera un camp vizual minuscul (aproximativ 2 grade, un camp normal avand in jur de 7 grade).

Foarte important de stiut este ca nu toate lunetele de diametre mici intra in categoria junk telescope. Daca obiectivul este de calitate corespunzatoare si luneta are un pret rezonabil, 50-70$, cu cateva modificari (schimarea focuserului si a ocularelor) poate deveni un instrument de calitate care il puteti folosi fara probleme la observatii.

Lunete/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate

De unde puteti cumpara lunete: Update 2010: Lista cu magazinele de astronomie din Romania: http://www.astroclubul.org/site/index.php?option=com_content&view=article&id=48&Itemid=56

O alta solutie pentru cei care isi doresc un instrument nou este sa il achizitioneze din strainatate. Desigur cea mai bogata oferta vine din Statele Unite. Dar din pacate achizitionarea unui instrument de acolo este foarte problematica din cauza costurilor postale uriase care echivaleaza costul instrumentului. In plus majoritatea firmelor nici nu trimit in Romania. O alta solutie ar fi cumpararea din Franta de la magazinul La Maison de l'Astronomie (http://www.maison-astronomie.com). Ei trimit in Romania si cheltuielile postale sunt mai mici, dar preturile instrumentelor sunt destul de piperate. Puteti comanda online un catalog gratuit cu toate produsele lor, va veni la aproximativ trei saptamani de la data comenzii.

Lunete se pot cumpara si din Germania de la magazinul House of optics (http://www.hoo-germany.de). Persoana de contact este Robert Lebek, cetatean de origine romana, cu care puteti lua legatura prin e-mail. Adresa este info@hoo-germany.de.

Un loc de unde puteti cumpara lunete si optica de la amatorii romani este pagina Astro-Anunturi (http://sarm.astroclubul.org/astromart).

Pentru obiective pentru luneta si acoperiri optice puteti lua legatura cu firma Opticoat din Bucuresti.

Opticoat S.R.L.
http://www.opticoat.ro
Str. Racari nr. 5, sector 3, Bucuresti
tel 3444014 fax 3444052

Lentile acromate pentru lunete se pot comanda in principiu si la IOR. O avertizare totusi: desi mai multi au incercat, NICI UNUL dintre astronomii amatori din Romania pe care ii cunoastem nu a reusit sa obtina un asemenea obiectiv de la IOR.

IOR Bucuresti:
E-mail: ior@starnets.ro
Adresa postala: Str.Bucovina nr.4
Bucuresti, sector 3
Telefon: 021-3245124, 021-3244210/int.126
Incercati si numarul 021-3244312 de la Pro Optica si cereti sa vorbiti cu Doamna fizician Sorohan Georgeta sau Domnul Ursu de la Calcul Optic.


Telescoape reflectoare (in special telescoape Newton)

Notiuni despre telescoapele Newton

Telescoapele Newton folosesc o oglinda concava asezata in partea din spate a tubului pentru a aduna lumina si o oglinda secundara plana inclinata de obicei intr-un unghi de 45 grade pe axul optic principal al oglinzii concave. Oglinda secundara are rolul de a trimite lumina venita de la oglinda principala in ocular.Aici (newtonian.jpg) aveti o schema care ilustreaza procesul.

Afara de telescoapele Newton, mai exista si alte tipuri de reflectoare mai putin cunoscute cum ar fi telescoapele Herschel care nu folosesc o oglinda secundara, lumina de la oglinda principala fiind trimisa direct in ocular. Un alt tip de telescop reflector este Cassegrain, cu o oglinda secundara convexa care are rolul de a arunca lumina inapoi spre oglinda principala, apoi lumina trece printr-o gaura in centrul oglinzii principale si imaginea se formeaza in spatele oglinzii principale (schema de principiu aici - cassegrain.jpg).

De mai bine de 300 de ani Newtonienele cunosc un permanent proces de imbunatatire ajungandu-se de la primele oglinzi din speculum (metal slefuit cu reflectivitate mult mai mica decat oglinzile actuale) la oglinzi din sticla acoperite cu argint sau aluminiu.

O oglinda de telescop este mult mai ieftina decat o lentila de luneta de acelasi diametru (o singura suprafata optica de slefuit, sticla nu trebuie sa fie transparenta, etc), acest lucru ducand la o raspandire mai mare a acestora in defavoarea lunetelor. Oglinzile cu diametru mai mic de 120 mm si cu raport f:d (raportul dintre distanta focala si diametrul obiectivului) mai mare de 8 pot fi sferice, la diametre mai mari de 130mm  folosindu-se oglinzi parabolice.

Indiferent de tipul oglinzii toate sunt construite dintr-un disc de sticla slefuit concav, acoperit cu un strat reflector de aluminiu, iar unele oglinzi slefuite de amatori sunt argintate, inconvenientul fiind ca argintarea trebuie refacuta periodic. Oglinzile moderne sunt acoperite si cu un strat protector de SiO sau SiO2 (cuartz).

Reflectoarele sunt ideale pentru observatii deep sky mai ales cand e vorba de telescoape cu diametrul oglinzii mai mare de 150 mm. Telescoapele reflectoare dau imagini perfect acromate, dar sunt mai greu de intretinut decat o luneta, fiind necesare operatiuni periodice de colimare (aliniere) a opticii. Modelele cu tub intreg sunt sensibile la turbulenta instrumentala si au contrast mai scazut decat o luneta de acelasi diametru. Dar, ca idee, pentru observatii la planete si la Luna, un telescop de 150 mm da acelasi constrast ca si o luneta de 100 mm, dar telescopul costa de 2-3 mai putin si aduna de 2.25 ori mai multa lumina...

Newtoniene/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate

De unde puteti cumpara telescoape: Update 2010: Lista cu magazinele de astronomie din Romania: http://www.astroclubul.org/site/index.php?option=com_content&view=article&id=48&Itemid=56

O alta veste  buna este ca exista si amatori romani care slefuiesc oglinzi pentru vanzare!

In Astroclubul Altair din Timisoara, Tavi Stanescu (stanescuoctavian (la) yahoo.com) . Tavi va poate ajuta cu aluminizarea oglinzilor de telescoape (cu protectie SiO si la cerere, cu reflectivitare crescuta de pana la 97%, oglinzi pana pana la 450mm diametru), generare de curbura pentru blankuri ca si optica completa (oglinzi plane si parabolice) pentru telescoape.

Pentru oglinzi de telescop cu diametre de 100, 150, 200, 250 si poate 300 mm luati legatura cu Eugen Radu din Sebes. Pretul unei oglinzi slefuite de Eugen in Euro este egal cu diametrul exprimat in mm (de ex un diam de 150mm costa 150 Euro). Adresa lui Eugen este:
E-mail: radueugen@astroclubul.org
Adresa postala:
Radu Eugen
Str. Stefan cel Mare nr. 68
Sebes, ALBA 2575
Telefon: 0258-734041 sau 0745 - 912224.

Pentru oglinzi de telescop mici cu diametre de 100 mm, sferice, aluminizate luati legatura cu Attila Soo din Tg Mures:
E-mail: satti_84@yahoo.com
Adresa postala:
Soo Attila
Str. Bul. 1 Dec 1918, Nr 235
Apt.26
TG-Mures 4300
Jud. Mures

Un loc de unde puteti cumpara telescoape si optica de la amatorii romani este pagina Astro-Anunturi (http://sarm.astroclubul.org/astromart).

Puteti comanda la IOR oglinzi principale (numai sferice), oglinzi secundare, sau pentru cei interesati tot la IOR se pot aluminiza oglinzi. Din pacate se pare ca oglinzile principale IOR au o calitate indoielnica (conform mai multor surse). Dar aluminizarea este de buna calitate.

IOR Bucuresti:
E-mail: ior@starnets.ro
Adresa postala: Str.Bucovina nr.4
Bucuresti, sector 3
Telefon: 021-3245124, 021-3244210/int.126
Incercati si numarul 021-3244312 de la Pro Optica si cereti sa vorbiti cu Doamna fizician Sorohan Georgeta sau Domnul Ursu de la Calcul Optic.

Pentru aluminizare la IOR luati legatura cu:
Matei Silviu
Email: m_silviu_2000@yahoo.com
Telefon 0740 114 719 sau 250 71 76
Adresa: B-dul Nicolae Titulescu Nr.121 Bl.2 Sc.4 Et.8 Ap.150 Sect 1, cod 70000 Bucuresti

Cei care doresc sa isi slefuiasca singuri oglinda de telescop si au nevoie de abrazivi pot lua legatura cu "Abrazivul SA" din Cluj care comercializeaza diverse sortimente.
Date de contact:

Adresa: Str. Cãminul Pâinii, nr 1-3
Cluj - Napoca
Tel: 064 43 75 91; 064 43 70 33
Fax: 064 43 75 91
e-mail: abrazivul@mail.dntcj.ro

Perturile fara TVA (1 martie 2004):

Granulatie    Pret/kg(Euro)
  60 ---------- 2,5
  80 ---------- 2,5
 120 --------- 3,0
 220 --------- 4,5
 320 --------- 5,0
 500 --------- 6,5
 600 --------- 6,5
 800 --------- 7,0

Nu aveti nevoie de cantitati mari, Alin Tolea estimeaza ca pentru 5 sau 6 oglinzi de 150 mm sunt suficiente 2 Kg de abraziv granulatie 80, 1 Kg abraziv 120, 250 g abraziv 220, 100 g abraziv 500 si 50 g de abraziv 800.

Oglinzi principale si secundare se pot cumpara si din Statele Unite prin intermediul lui Alin Tolea (alintolea@yahoo.com).

Prima optiune este Orion Telescopes (http://www.telescope.com). Oglinzile principale Orion reflecta minim 88% din lumina, sunt aluminizate si acoperite cu SiO. Preturile sunt (13 iunie 2003):

Pentru ca oferta Orion Telescopes se poate schimba va rugam sa verificati site-ul respectiv pentru preturile la zi (http://www.telescope.com). Din cele trei optiuni din stanga paginii selectati "Accesories" > "Telescope Parts". Ceea ce cautati se afla pe pagina doi, adica "Primary Mirrors" = oglinzi principale si "Elliptical Flat Secondary Mirrors" = oglinzi secunadre.

1 inch (") = 2,54 cm

Oglinda sferica 4.5" f/8: 39.5 $
Oglinda parabolica 8" f/5: 189 $
Oglinda parabolica 8" f/6: 189 $
Oglinda parabolica din pyrex 10" f/4.7: 299$

Orion vinde si oglinzi secundare (este listata axa mica):

1.36" = 17.95 $
1.57" = 20.95 $
1.85" = 21.95 $
2.05" = 22.95 $
2.28" = 24.95 $

Discovery Telescopes (http://www.discovery-telescopes.com) vinde o gama larga de oglinzi principale si secundare. Preturile (13 iunie 2003) sunt mai mari decat la Orion Telescopes:

1.Oglinzi aluminizate, reflectivitate 89%, acoperite cu SiO:
6" f/8: $169
8" f/6: $249
8" f/7: $249
10" f/5.6: $499

2. Oglinzi aluminizate, din pyrex, acoperite cu SiO, reflectivitate 94%:
6" f/8: $189
8" f/6: $299
8" f/7: $299
8" f/8: $299
10" f/4.5: $658
10" f/6: $599
12.5" f/5: $849
12.5" f/6: $829
15" f/5: $1499

Oglinzi secundare din pyrex (axa mica listata):
1.30": $49
1.50": $69
1.83": $89
2.14": $119
2.60": $149
3.10": $175

Telescoape se pot cumpara si din Germania de la magazinul House of optics (http://www.hoo-germany.de). Persoana de contact este Robert Lebek, cetatean de origine romana, cu care puteti lua legatura prin e-mail. Adresa este info@hoo-germany.de.

O alta sursa de instrumente si optica sunt diversi dealeri din Ungaria:

AstroTech Kkt.
VIRTUARIUM, H-6500 BAJA, Czirfusz u. 28/B. (HUNGARY)
tel: +36-20-9370-042 (telefon mobil)
fax: +36-79-427-001
Persoana de contact: Tibor Hegedus
H-6501 BAJA, PF. 116. - Hungary
http://www.bajaobs.hu/baja/astrotch.htm
email: hege@electra.bajaobs.hu

La AstroTech Kkt. se pot face si aluminizari si acoperiri cu SiO pentru oglinzile principale.

Gemini BT
2091 Etyek, Alsegy u. 7. Tel: (22) 223-022

Telescopium Kft.
1111 Budapest, Budafoki zt 41/b. Tel/fax: (1)209-0542, (20) 944-4579
http://www.telescopium.hu

Unioptik BT
1173 Budapest, Vaszt sor 44. Tel: (1) 257-2850

O alta firma care vinde oglinzi principale foarte ieftine este Sylvan Company si are doua magazine online: un ebay store (licitatie online) (http://www.stores.ebay.com/thesylvancompany) si un website normal (http://www.sylvancompany.com).Toate oglinzile sunt aluminizate si acoperite cu SiO.

Preturile (sursa Alin Tolea, ianuarie 2003):
Oglinda sferica 4.5" f:8: 15 $
Oglinda parabolica 6" f:5 (lambda/8): 35$
Oglinda parabolica 8" f:4 (lambda/4): 89$

Desi multi ar putea fi tentati de pretul mic Alin Tolea nu recomanda oglinda de 8" f:4 (explicatia aici - alin1.txt). La aceste preturi se adauga posta pana la Alin - in Statele Unite - (in medie 10 $) plus posta pana in Romania.

Cheltuielile postale din Statele Unite pana in Romania pentru un pachet cu dimenisuni mai mici de 150x150x600 mm sunt in functie de greutate (13 iunie 2005):

0.5 pound = 7.65 $
1 pound = 453g = 10.85 $
1.5 pounds = 679g = 14.05 $
2 pounds = 906g = 17.35 $

Pentru mai multe informatii despre pretul postei din SUA pana in Romania:
Pagina postei SUA (http://www.usps.gov)
Calculatorul postal (http://ircalc.usps.gov)
Costul pachetelor in functie de greutate (http://ircalc.usps.gov/weight.asp?Contents=1)

Nu este foarte greu sa construiti un telescop daca aveti partea optica, dupa o luna de lucru lejer il puteti folosi la observatii. Cel mai usor de construit este un telescop Dobson. Dobsonienele sunt tot telescoape Newton, singurul lucru care le deosebeste fiind o montura alt-azimutala foarte simpla si eficienta. Pe pagina Sidewalk Astronomy (http://members.aol.com/sfsidewalk/cdobplans.htm) gasiti cele mai bune planuri de pe internet pentru constructia unui astfel de telescop. O alta resursa excelenta este cartea "The dobsonian telescope" de Kriger si Berry , scanata de Alin Tolea si aflata online la adresa de aici (http://www.astroclubul.org/astroclub/publicatii/altele/kb.html).

Cei interesati de slefuirea unei oglinzi de 200 mm pot consulta cartea "Laboratorul astrofizicianului amator" de Matei Alexescu, scanata de Ovidiu Vaduvescu si aflata online aici (http://sarm.astroclubul.org/carti/), impreuna cu alte carti

La ora actuala cele mai mari instrumente din Romania folosite de catre amatori sunt doua telescope de 38 de cm diametru, primul fiind cel construit de Octavian Stanescu din Timisoara. Telescopul lui Octavian (TaviTelescop.jpg), un Newtonian pe montura azimutala, iar cel de-al doilea, construit in 2009 de catre Florin Marc (ajutat si de Chis Laurean) din Targu Mures, aici gasiti detalii despre constructie (http://mures.astroclubul.org/Articole/tel38.html) . Telescopul muresean este "ultimul racnet" in materie de design, un newtonian truss ultacompact, pe montura Dobson


Binocluri

Notiuni despre binocluri
Dupa "Binoculars" de Roy Bishop, articol aparut in RASC Observer's Handbook 2002
Subcapitolele "Caracteristicile binoclurilor", "Prismele" si "Acoperiri anti reflex" de Emil Neata.

Un binoclu este indispensabil pentru observatorul experimentat si in special cea mai buna alegere pentru un incepator care inca nu cunoaste foarte bine cerul si pentru care campul vizual mic al unui telescop si orientarea confuza a imaginilor va avea in mod sigur ca rezultat mai multa frustrare decat placere.

Din pacate multi incepatori care nu cunosc destule lucruri despre instrumentele astronomice cumpara un "junk telescope", care datorita calitatii deosebit de proaste si dificultatii de folosire ramane uitat intr-un colt al casei, nefolosit de nimeni. Aceasi suma de bani poate fi investita intr-un binoclu, care datorita campului vizual mare si imagini normal orientate (Nord in sus, Est la stanga) va fi de mare ajutor pentru primii pasi in astronomie si va oferi imagini unice ale cerului.

Binoclurile care maresc de 6 pana la 8 ori sunt ideale pentru gasirea planetelor in crepuscul, studierea constelatiilor si nebuloaselor obscure, dar si pentru observarea cometelor de dimensiuni mari (peste 5 - 10 minute diametru). Un binoclu care mmareste de la 10 la 20x ofera cele mai bune imagini ale unor obiecte cu diametrul de cateva grade, cum ar fi Hyadele, Pleiadele si Galaxia din Andromeda; deasemenea cu acest binoclu se obtin cele mai bune imagini ale suprafetei lunare.

Binoclurile ne permit sa vedem Universul cu amandoi ochii, din acest lucru rezultand mai multe avantaje: un simt imbunatatit al realitatii si adancimii; un mod de observare relaxat; o vedere completa in sensul ca regiunile oarbe ale ochiului (asociate cu vasele de sange si regiunea unde nervul optic este atasat de retina) sunt compensate de campul vizual oferit de celalalt ochi; obiectele slab stralucitoare sunt mai usor de reperat si par mai luminoase atunci cand sunt privite cu amandoi ochii, deoarece la un binoclu suprafata care colecteaza fotonii este dubla fata de o luneta sau un telescop de acelasi diametru.

Caracteristicile binoclurilor: Caracteristicile unui binoclu sunt specificate de doua numere, inscrise de obicei pe binoclu, de exemplu, 7x50 sau 8x30. Primul numar, incluzand "x", este puterea de marire (grosismentul); al doilea numar este diametrul lentilelor din fata (obiectivul) in milimetri. Raportul dintre diametrul obiectivului si grosisment stabileste luminozitatea unui binoclu. Pentru un binoclu cu luminozitate buna acest raport trebuie sa fie mai mare sau egal cu 4 sau maxim 5. Daca rezultatul raportului este sub aceasta limita, cu binoclul in cauza se vor distinge dificil obiectele slab stralucitoare.

O alta caracteristica la fel de importanta este "exit pupil" (pupila de iesire) care este diametrul fascicolului de lumina care iese din ocular. Diametrul pupilei de iesire poate fi usor calculat impartind diametrul obiectivului la grosisment (de exemplu un binoclu 7x35 are o pupila de iesire de 35/7=5 mm). Este important ca numarul respectiv sa fie cat mai mare, dar nu mai mare decat marimea pupilei observatorului. Pupila ochiului uman se poate dilata pâna la maxim 7 mm pentru oamenii tineri si scade la 4 - 5 mm odata cu inaintarea in varsta. De aceea, in loc de un binoclu 7x50 (pupila de 50 mm/7 = 7.1 mm) potrivit pentru un om de 16 - 20 ani, am recomanda un 10x50 (pupila de 50 mm/10 = 5 mm) potrivit si pentru varsta de 25-30 de ani si mai incolo...

Binoclurile au campuri vizuale aparente (campul aparent depinde de diametrul lentilelor ocularului) de aproximativ 50 grade, cand sunt echipate cu oculare standard, pana la campuri de 70 grade cand au oculare cu camp larg. Campul vizual real (diametrul unghiular al portiunii de cer vizibila prin instrument - in mod obisnuit de la 3 pana la 10 grade) este egal cu campul aparent impartit la grosisment. Rezulta ca portiunea de cer vizibila scade in diametru rapid odata cu cresterea puterii de marire.

O categorie aparte o reprezinta binoclurile zoom, cu marire variabila. Desi tentante la prima vedere, ele prezinta marele dezavantaj de a avea câmpul mult mai mic decât un binoclu cu marire fixa. De exemplu, un binoclu 7x50 are un camp tipic de 7 grade, iar un binoclu 7 - 20x50 are doar un camp de 4 grade cand este folosit la cea mai mica marire. Binoclurile zoom nu sunt pentru astronomie...

Care este cel mai bun binoclu pentru astronomie? Nu exista un raspuns simplu. Aproape orice binoclu va arata mult mai mult decat poate fi vazut cu ochiul liber; totusi, pentru a putea fi folosit in astronomie diametrul lentilelor obiectivului ar trebui sa fie cel putin de 30 mm. Deasemenea, binoclurile mici dar de calitate sunt de preferat celor mari dar de calitate indoielnica.

Acoperiri anti reflex: Pentru transimisia maxima a luminii si pentru imagini cu contarast ridicat pe lentilele obiectivului se aplica un strat anti reflex care imbunatateste considerabil calitatea binoclului. Aceste acoperiri sunt de doua tipuri:

1) Cu fluorura de magneziu - in acest caz binoclul este unul coated, iar reflectiile de pe lentila obiectivului au culoare albastra. Daca fluorura de magneziu este aplicata pe toate suprafetele optice binoclul este fully coated.
2) Cu straturi dielectrice - optica este acoperita cu straturi multiple din diverse materiale, acoperirea fiind superiora celei cu fluorura de magneziu. In acest caz binoclul este multicoated, iar reflectiile de pe lentilele obiectivului au culoare verde sau grena inchis.

Multe din binoclurile de pe piata au acoperiri numite "ruby coatings" pe lentilele obiectivului, acestea având o puternica culoare rosie. Aceste acoperiri NU au rol antireflex, sunt aplicate pentru a mari contrastul imaginilor terestre vazute in timpul zilei. Binoclurile cu "ruby coatings" nu se preteaza bine la observatii astronomice.

Binocluri de proasta calitate: Imaginile vazute prin binoclurile de proasta calitate sunt sterse, ochiul se va obosi incercand sa compenseze optica imperfect aliniata, mecanismul de focalizare de obicei este flexibl si plin de un exces de vasilina pentru a masca imperfectiunile mecanice. Evitati binoclurile zoom (cu grosisment variabil), cele care nu au mecanism de focalizare (ajustare diferentiala a celor doua oculare) si de modificare a ecartului (distantei dintre ochi). Tinand cont ca binoclurile contin cel putin 14 piese de sticla, cu 36 suprafete optice, doua focusere si unele au optica cu acoperiri speciale, nu este de mirare ca multe au aceleasi preturi ca o camera video. Cand este vorba despre instrumente optice de obicei calitatea este pe masura pretului.

Stabilitatea: Daca doriti sa folositi un binoclu pentru observatii astronomice este recomandabil sa aveti un tripod pe care sa il fixati. In felul acesta se elimina vibratiile continue ale imaginii care apar cand binoclul este tinut in mana, mai ales la puteri de marire de peste 15x. Pentru a putea fi atasat unui tripod binoclul trebuie sa aiba o piulita incorporata in corpul principal, in partea de mijloc, inspre obiectiv.

Un tip recent de binocluri sunt cele cu stbilizare de imagine, produse de firma Canon, care au un microprocesor electronic incorporat pentru compensarea vibratiilor cauzate de tinerea in mana.

Prismele: Fiecare binoclu este construit in in jurul unor prisme interne numite prisme Porro. Prismele au decat rolul de a redresa imaginea. Prismele Porro au fost inventate de Ernst Abbe in 1894 si binoclurile care le folosesc aduna lumina prin lentilele obiectivului apoi o reflecta pe aceste prisme in ocular. Din aceste reflectii si mariri rezulta o imagine marita si corect orientata.

Prismele Porro de calitate sunt confectionate din sticla BaK4 (bariu crown), iar cele de calitate mai slaba din sticla BK7 (borosilicat). Prismele din BaK4 transmit in ocular practic toata lumina care intra in lentilele obiectiv (ceea ce expertii in optica numesc "reflexie interna totala") si creaza imagini cu luminozitate mare. Prismele din BK7 nu sunt la fel de eficiente; in consecinta obiectele vazute prin binoclu apar mai slab stralucitoare.

Factorul de vizibilitate: Produsul dintre grosisment (M) si diametrulul lentilelor obiectivului (D) se numeste factor de vizibilitate. In cazul a doua binocluri, dintre care unul are grosismentul de doua ori mai mare decat celalalt si diametrul obiectivului tot de doua ori mai mare, factorul de vizibilitate (MxD) indica faptul ca in binoclul mai mare se vor vedea de patru ori mai multe detalii decat in celalalt si obiectele astrale vor aparea de patru ori mai stralucitoare (de exemplu un binoclu 16x60 arata de patru ori mai multe detalii si astrele apar de patru ori mai stralucitoare decat intr-un binoclu 8x30).

Un alt exemplu: dorim sa comparam un binoclu 10x65 cu unul 7x40. Aflam factorul de vizibilitate pentru primul: 10 X 65 = 650. In cazul celui de-al doilea factorul de vizibilitate este 7 X 40 = 280. Se face impartirea 650 / 280 = 2,3. Asta inseamna ca binoclul 10x65 arata de 2,3 ori mai multe detalii si poate vedea obiecte de 2,3 ori mai slab stralucitoare decat binoclul 7x40.

Diagrama de performanta a binoclurilor: Diagrama de aici (diagrama.jpg) poate fi folosita pentru a compara rapid diferite binocluri in functie de abilitatea lor de a arata detalii pe cerul de noapte. Axa verticala este puterea de marire M; axa orizontala reprezinta diametrul lentilelor obiectivului (apertura) D. Reteua uniforma de puncte mici este un ghid pentru citirea diagramei. Cele cinci linii drepte indica diametre constante ale pupilei de iesire, de 3, 4, 5, 6 si 7 mm, marcate de numerele si de cercurile care corespund acestor diametre, langa capatul de sus al fiecarei linii.

Cele cinci linii curbe diagonale indica valori constante ale MxD (factorul de vizibilitate), crescand cu puteri succesive ale lui 2 inspre dreapta sus (100, 200, 400, 1600). Fiecare punct mare reprezina o marime obisnuita a binoclurilor. Sagetile din coltul dreapta jos indica directiile de pe diagrama in care diverse cantitati cresc cel mai rapid.

Cateva exemple evidente care rezulta din diagrama: pentru observatii astronomice un binoclu 10x50 va arata de doua ori mai multe detalii decat un binoclu 7x35; un binoclu 11x80 si unul 15x60 sunt la fel de performante - pentru ca punctele se afla pe aceasi curba diagonala; un binoclu 10x50 este mai bun decat un 7x50 pentru vizibilitate (dar daca consideram campuri vizuale aparente egale, binoclul 7x50 va arata o portiune de cer de doua ori mai mare decat cel cel 10x50).

Binocluri - cat costa si de unde pot fi cumparate

De unde puteti cumpara telescoape: Update 2010: Lista cu magazinele de astronomie din Romania: http://www.astroclubul.org/site/index.php?option=com_content&view=article&id=48&Itemid=56

In strainatate, o posibila oferta poate veni din Canada (Toronto) prin intermediul lui Ovidiu Vaduvescu (ovidiuv@yahoo.com), astronom roman stabilit acolo. O sursa este Khan Scope (http://www.khanscope.com), magazin care ofera o gama larga de binocluri la preturi destul de accesibile. Preturile (martie 2003):

Sky Mentor 8-20 x 50 zoom binocular - $99 Can (US 64)
Sky Mentor 8-32 x 50 zoom binocular - $129 Can (US 64)
Sky Mentor 20 x 60mm binocular - $129 Can (US 64)
Sky Mentor 11 x 70mm binocular - $179.95 Can (US 116)
Sky Mentor 15 x 70mm binocular - $199.00 Can (US 129)
Sky Mentor "Saxon" 10-30 x 60 Triple Zoom binocular - $189.00 Can (US 122)
Sky Mentor 12-60 x 70 Zoom binocular - $299.00 Can (US 192)

Pentru a evalua pretul postei pana in Romania mergeti la pagina Canada Post (http://www.canadapost.ca/personal/tools/rc/res/bin/rc_res_int-e.asp unde introduceti codul L4W5H4, apoi Romania).

[Actualizat 5 apr 2003]: Urmatoarele doua firme din Germania si Canada ofera de asemenea binocluri astronomice noi (15-25x70-100) la preturi destul de avantajoase (100-250 US$). Verificati urmatoarele materiale pt mai multe amanunte:

APM-Telescopes (Germania). Contact person: Markus Ludes
Skycraft Binoculars Canada. Contact person: Steve Kirk
Alte recomandari/discutii. [Actualizat 25 Apr 2003 - Colimare]

[Actualizat 5 Oct 2003]: De curand celebra firma Celestron a pus in vanzare binocluri "SkyMaster" de calitate buna, made in China, la un pret foarte bun (listat fara taxe vamale, fara transport): 89$ 15x70, 299$ 20x80 si 349$ 25x100, disponibile prin dealerii lor din toata lumea (incl in Germania, Austria, Grecia, etc - verificati pagina Celestron pt lista completa si adresele lor).

Mai multe date tehnice direct de la sursa aici (http://www.celestron.com/prod_pgs/bino/skymaster.htm) sau dintr-o reclama scanata (revista canadiana SkyNews Sep/Oct 2003) aici (SkyMaster-Celestron.jpg).

Doi dintre noi (Alin si Ovidiu) am verificat modelul SkyMaster Celestron 15x70 si il recomandam cu incredere! (ca de altfel mai si multa lume in unele recenzii pe web). Acesta este de altfel la ora actuala si cel mai bun pret pe care il stim pt un model 15x70 nou. Aproape sigur Celestron SkyMaster 15x70 este acelasi model/fabrica cu cel 15x70 al lui Steve sau Markus (ref mai sus), dar modelele Celestron 20x80 si 25x100 probabil sunt mai bune (dar si mai scumpe) decat cele vandute de Steve si Markus. Traiasca chinezii! :-)

Prin intermediul lui Alin Tolea (alintolea@yahoo.com), din Statele Unite se pot cumpara binocluri de la Orion Telescopes (http://www.telescope.com). Pentru informatii despre preturi mergeti la adresa de aici (http://www.telescope.com/jump.jsp?itemType=GATEWAY&itemID=5).

Tot prin intermediul lui Alin se pot cumpara binocluri si accesorii pentru binocluri de la Surplus Shed (http://www.surplusshed.com). Oferta este destul de limitata si majoritatea binoclurilor prezentate acolo nu sunt foarte bune pentru observatii astronomice, dar daca verificati frecvent pagina poate aveti noroc sa gasiti ceva de calitate la un pret mic.

Pentru a evalua cheltuielile postale de la Alin, din SUA, pana in Romania vezi capitolul "Newtoniene/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate".

Binocluri bune se gasesc si in targuri (cautati in orasul dumneavoastra), iar daca aveti drum prin Bucuresti puteti cauta la consignatiile de pe strada Covaci la Nord de Piata Unirii, unde uneori sa gasesc binocluri chiar si de dimensiuni mari. Alta sursa poate fi un magazin de anunturi online. Cea mai buna idee este sa vizitati pagina Astro-Anunturi (http://sarm.astroclubul.org/astromart) sau puteti sa incercati si aici (http://www.okazii.ro)


Accesorii pentru instrumente astronomice

Oculare

Un ocular influenteaza foarte mult performanta unui instrument astronomic, fiind o parte LA FEL de importanta ca si obiectivul. Cele mai simple oculare sunt compuse din doua lentile (Oculare Huygens, Ramsden - inventate pentru uzul in microscoape), iar cele mai noi si performante au opt lentile.

Ocularele cele mai comune pe piata sunt Kellner (camp aparent 36-45 grade), Orthoscopic (45 grade), Plossl (48-52) si ocularele Ultrawide cu un camp aparent urias (52-85 grade), dar un pret pe masura. Aici (oculare.jpg) gasiti schemele de principiu ale acestor tipuri de oculare.

Indiferent de tipul ocularului pe el veti gasi inscriptionata distanta focala a acestuia, in mm. Cunoscand distanta focala a ocularului si a instrumentului, puteti afla grosismentul (puterea de marire a instrumentului), impartind distanta focala a instrumentului la cea a ocularului.

O alta carecteristica foarte importanta a unui ocular este campul vizual. Exista doua tipuri de campuri vizuale: campul real si campul aparent. Campul real defineste dimensiunea unghiulara a portiunii de cer vizibila prin instrument, iar campul aparent este stabilit din fabricatie si depinde de dimensiunea lentilelor folosite in ocular. Cu cat campul real al instrumentului este mai mare cu atat veti vedea o portiune mai mare din cer atunci cand priviti prin instrument. Pentru a afla campul real, cunoscand campul aparent trebuie sa faceti raportul dintre campul aparent si puterea instrumentului.

De exemplu daca aveti un ocular Plossl si cand il folositi in instrument rezulta un grosisment de 100x, atunci campul vizual real va fi 50/100 (Plossl are campul aparent intre 48-52 grade) = un camp de 0.5 grade, o sa incapa Luna in intregime.

Alte caracteristici specifice unui tip de ocular sunt: eye relief - este distanta maxima la care se poate departa ochiul de ocular astfel incat intregul camp real sa fie vizibil. Cu cat este mai mare eye-relieful, cu atat mai comoda este observarea.

Ocularele cu focala scurta sufera si de eye-relief mic, adica trebuie sa va "lipiti" ochiul de ocular ca sa vedeti tot campul, lucru care duce la murdarirea frecventa a lentilei finale a ocularului. Chiar si Plossl-urile sufera de aceasta problema. De aceea, este bine sa evitati ocularele cu distanta focala foarte mica, 6 - 7 mm fiind limita practica pentru un Plossl.

Exit pupil (pupila de iesire) - este diametrul fascicolului de lumina care iese din ocular, NU diametrul ultimei lentile a ocularului. Scade in diametru cu cat distanta focala a ocularului este mai mica. Este egal cu diametrul obiectivului impartit la puterea de marire. De exemplu, un binoclu 7x50, (marire 7x, diametru obiectiv de 50mm) are o puila de iesire de 7.1mm.

Este important ca pupila de iesire sa fie mai mica sau preferabil egala cu pupila ochiului in conditiile de observare. Un ochi tanar, in conditii de intuneric bezna si adaptare corespunzatoare la intuneric (30 min) are o pupila de 7 - 8 mm. 5mm este o marime mai comuna pentru oricine trecut de 25 de ani.

Un tip aparte de oculare sunt ocularele parafocale - oculare de acelasi design si in generaal produse aceeasi firma, care prezinta avantajul ca pot fi schimbate intre ele fara a fi nevoie sa se faca o noua focalizare.

Lentile Barlow

Lentila Barlow este un accesoriu care atunci cand este intercalat intre focuser si ocular in functie de specificatiile sale dubleaza sau tripleaza grosismentul instrumentului. O lentila Barlow este in practica un dublet acromat divergent, pus la capatul unui tub lung de 5 - 8 cm. Pe langa "scurtarea" focalei ocularului cu care sunt folosite, lentilele Barlow mai au un efect interesant, si anume maresc eye-relieful, ceea ce usureaza observarea. Lentilele Barlow se folosesc in general la observatiile planetare si lunare, dar o lentila Barlow buna poate fi folosita cu succes la orice fel de observatii.

Ca un cuvant de avertizare, multe 'junk telescopes' vin cu o lentila barlow 3x. Pe langa faptul ca lentilele barlow 3x nu mai ofera o calitate buna a imaginii in general (limitele designului), calitatea acestora este la fel ca si calitatea ocularelor care vin cu telescoapele obisnuite, adica proasta.

Diagonale

Sunt accesorii folosite la lunete sau telescoape catadioptrice. O diagonala este formata dintr-o oglinda plana de calitate aflata la un unghi de 45 de grade in interiorul unui suport, care se intercaleaza intre focuser si ocular asigurand un unghi comod de privire. Unele diagonale folosesc in loc de oglinda respectiva o prisma cu reflexie totala.

Lipsa unui astfel de accesoriu ar face imposibila observarea cu instrumentul indreptat spre zenit. Dezavantajul folosirii unei diagonale este ca toate imaginile din ocular sunt vazute in oglinda, lucru care face foarte dificila folosirea hartilor. In plus, gasirea obiectelor devine mai greoaie (nu mai merge sa ne uitam de-a lungul tubului) si reflectia pe oglinda provoaca o mica scadere a stralucirii imaginii (cam 12%).

Cautatoare

Sunt mici lunete dotate cu reticul si cu un camp vizual mare, montate in paralel cu instrumentul astronomic. Se folosesc la centrarea telescopului pe un anumit astru. Cautatorul este cel mai important accesoriu, fara el plasarea in campul instrumentului a unui obiect se face foarte dificil din cauza campului vizual mic al telescoapelor la puteri mari sau medii de marire. Un cautator pentru o luneta de 60 - 80 mm are in general 30 - 35 mm diametru si mareste de 6 - 8x. Un telescop de 150mm diametru necesita un cautator 10 - 12x50. Intrumentele mari au drept cautator un alt veritabil telescop sau luneta! (de exemplu un telescop de 300 - 400 mm diametru are doua cautatoare, unul mic 10x50 si unul 20x100, unde cel de 100mm este un telescop la randul lui).

Filtre

Filtrele sunt accesorii specializate atasate la ocular, care izoleaza anumite linii de spectru sau modifica culoarea, in acest fel imbunatatind considerabil calitatea imaginii. Mai jos sunt prezentate principalele filtre folosite de astronomii amatori:

- Filtru Deep Sky - blocheaza lumina emisa de becurile cu vapori de mercur sau sodiu  precum si lumina de neon. In acest fel creste considerabil contrastul dintre obiectul deep sky si cerul din fundal, acest lucru facand posibila observarea obiectelor slab stralucitoare chiar si din zone poluate luminos.

- Filtru Oxigen III - Se foloseste pentru observarea nebuloaselor planetare si a celor slab stalucitoare. Izoleaza doar cele doua linii dublu ionizate ale oxigenului, emise de acestea.

- Filtru UHC - Izoleaza cele doua linii dublu ionizate ale oxigenului si linia Hidrogen - Beta, emisa de cele mai multe nebuloase de emisie. Se foloseste pentru observarea nebuloaselor.

- Filtru Hidrogen - Beta - Izoleaza linia de spectru Hidrogen -Beta, permitand observarea nebuloaselor extrem de slab stralucitoare.

- Filtru pentru comete - Imbunatateste contrastul imaginii facand posibila observarea cometelor slab stralucitoare si a cozilor gazoase ale acestora.

- Filtre colorate pentru planete si Luna - Modifica culoarea imaginii vizibile inn ocular, facand posibila observarea detaliilor fine pe suprafata planetelor sau a Lunii. Se folosesc atat pentru observatii vizuale cat si fotografice.

-Filtru solar - Este un filtru confectionat din folie Mylar, folosit pentru observarea Soarelui. Spre deosebire de celelalte filtre se plaseaza intodeauna in fata obiectivului instrumentului, niciodata la ocular.

Accesorii - cat costa si de unde pot fi cumparate

Accesoriile se pot cumpara din Statele Unite prin intermediul lui Alin Tolea (alintolea@yahoo.com). In mod normal Alin poate gasi oculare Plossl la mana a doua la un pret in jur de 30 $. In general acestea sunt nefolosite (venite cu un telescop nou, pe care oamenii nu le folosesc pentru ca mai au altele) si sunt in stare excelenta. Sursa este Astromart (http://www.astromart.com), magazinul virtual pentru instrumente astronomice la mana a doua.

De asemenea, Alin poate cumpara oculare Plossl "no name", dar de calitate, tot pentru 27 - 30$, de la dealeri locali de pe langa Baltimore, MD, USA (de exemplu Hands on Optics - http://www.handsonoptics.com).

Tot prin intermediul lui Alin puteti cumpara aproape orice accesoriu de la Orion Telescopes (http://www.telescope.com) sau de la orice alt magazin de astronomie din SUA. Accesorii mai puteti comanda direct online de la magazinul francez La Maison de l'Astronomie, sau de la un dealer din Ungaria (vezi capitolul Newtoniene/Optica - cat costa si de unde pot fi cumparate), dar preturile sunt aproape duble in comparatie cu cele din SUA...
Mai jos gasiti linkuri catre paginile altor firme din Statele Unite care comercializeaza accesorii:

http://www.coronadofilters.com - filtre solare
http://www.celestron.com - toata gama de accesorii
http://www.kendrick-ai.com - filtre solare, accesorii diverse
http://www.lumicon.com - filtre
http://www.scopetronix.com - accesorii diverse
http://www.andcorp.com - filtre
http://www.surplusshed.com - accesorii si optica

Din Germania puteti cumpara accesorii prin intermediul lui Klaus Lowitz (klausibabe@yahoo.de), astronom amator de origine romana.
Klaus poate cumpara oculare Plossl la preturi intre 15 - 20 Euro, plus 4,4 Euro posta pana in Romania.

Tot din Germania o oferta vine de la magazinul House of optics (http://www.hoo-germany.de). Persoana de contact este Robert Lebek, cetatean de origine romana, cu care puteti lua legatura prin e-mail. Adresa este info@hoo-germany.de.

Puteti cumpara diverse accesorii de la amatorii romani vizitand pagina Astro-Anunturi (http://astroclubul.org/sarm/astromart).


Multumesc prietenilor mei Ovidiu Vaduvescu si Alin Tolea pentru contributia lor la acest articol si pentru orele pierdute la corecturi, adaugiri si cautare de informatii!

Daca aveti informatii despre surse de instrumente sau optica (in special din Romania), care nu apar pe aceasta pagina, va rog luati legatura cu autorul la adresa email: emilneata@yahoo.com